În cele din urmă, Albinel îşi schimbă biroul din redacţie şi vine mai aproape de noi, restul. Isima, fericită:
- Of, Albinel, în sfârşit ţi s-a rupt aţa!
Ştiţi momentele alea în care simţi te gândeşti că, dacă n-ai avea urechi, râsul ţi-ar separa capul în două?
- Dar nu în sensul ăla! are Isima revelaţia.
Atunci ne-am gândit că ar fi bine să le strângem la un loc. E păcat să ne distrăm singuri, când alţii ar putea atât de bine să râdă de noi cu noi.